Nr. 25 / Guvernul a pornit cu stângul în încercarea de a creiona o nouă lege a salarizării!

INTERVIU CU DOMNUL IULIAN POPE, VICEPREȘEDINTE AL UNIUNII SINDICALE SANITAS BUCUREȘTI, PRIM-VICEPREȘEDINTE AL FEDERAȚIEI SANITAS DIN ROMÂNIA

Reporter: De aproape jumătate de an, spațiul public este plin de declarațiile autorităților referitoare la o nouă lege a salarizării bugetarilor, deci și a personalului din sistemul public de sănătate și de asistență socială. Din perspectiva Sanitas, este nevoie de o schimbare a cadrului legal?

Dl. Iulian Pope: Mai degrabă cred că există o nevoie clară de corecție a actualei legi a salarizării. Mai întâi ar trebui aplicată Legea 153/2017 și ulterior să se facă o serie de corecții care, fără discuție, sunt necesare în acest moment. Și când fac această afirmație am în vedere, pe de o parte, aplicarea etapizată a legii salarizării unitare și, pe de altă parte, specificul prevederilor privind sistemul de sănătate unde unii salariați au primit salariul la nivelul anului 2022, iar pentru alte categorii profesionale s-a decis aplicarea etapizată – și aceasta întreruptă de actualul guvern! Ori, în aceste condiții, va fi greu de creionat un alt document legislativ care să mulțumească pe toată lumea. În plus, guvernul a pornit cu stângul în acest demers. În primă fază, a venit cu un document care nu are forță legislativă – un Memorandum – prin care stabilește niște principii de salarizare care, în opinia noastră, sunt un dezavantaj pentru o serie de salariați, atât din Sănătate, cât și din Asistență socială. Etapa următoare ar fi proiectul de lege, dar nu cred că au ajuns să-l contureze.

Reporter: Care sunt aceste principii pe care Sanitas le consideră ineficiente?

Dl. Iulian Pope: În primul rând, în cadrul Memorandumului nu s-a ținut cont de specificul activității în cele două sisteme. Mă refer în special la obligativitatea asigurării continuității programului. Nici în spitale, nici în centrele de asistență socială nu este o opțiune să lucrezi sâmbăta sau duminica, ori să lucrezi de noapte! E o sarcină de serviciu, în majoritatea instituțiilor se lucrează 7 zile din 7, 24 de ore din 24. Este o necesitate a sistemului care nu se regăsește în alte domenii bugetare. Pentru activitatea desfășurată în zilele de sâmbătă, duminică și de sărbătorile legale se acordă un spor de continuitate, iar pentru munca de noapte un spor corespunzător. Este valabil în orice țară eropeană, nu numai în România. Memorandumul de care vorbeam stabilește ca principiu încadrarea tuturor sporurilor unui angajat într-o valoare procentuală de maxim 20% din salariul de bază. Ori, după o matematică simplă, aceste 20 de procente sunt ocupate doar de sporul de continuitate!

În al doilea rând, sistemul sanitar are tot ca specific desfășurarea activității în condiții grele de muncă. Lucrătorii din acest sistem sunt singurii care intră în mod obișnuit în contact cu materiale biologice, sunt obligați să ia decizii în condiții grele, de stres, sub presiunea timpului, oamenii aceștia salvează vieți! Nu putem încadra salarizarea acestor angajați în principiile stabilite de Memorandum… Pe această temă, Sanitas a înaintat un document către Ministerul Muncii – inițiatorul Memorandumului și ”gestionarul” viitoarei legi a salarizării unitare. Am avut și o serie de întâlniri cu ei, am explicat și credem noi că am reușit să-i facem să înțelegeagă specificul sistemului sanitar, în condițiile în care Ministerul Sănătății nu a răspuns în niciun fel solicitărilor venite nici din partea federației, nici de la propriul guvern, în speță de la Ministerul Muncii…

Intertitlu: Nu credem că vor mai exista aplicări etapizate în viitoarea lege a salarizării

Reporter: Așadar, înțeleg că Sanitas este în situația de a fi consultată de Ministerul Muncii, dar nu de Ministerul Sănătății?

Dl. Iulian Pope: Până astăzi am avut cel puțin trei întâlniri cu reprezentanți ai Ministerului Muncii, una dintre ele chiar cu doamna ministru Turcan. La Ministerul Sănătății am fost invitați o singură dată, dar subiectele sunt mult prea multe și destul de tehnice pentru a putea fi acoperite într-o discuție de aproximativ două ore….

Reporter: Care este stadiul discuțiilor cu Ministerul Muncii?

Dl. Iulian Pope: Avem destule motive să credem că actualul guvern va tergiversa apariția acestei legi, astfel încât salarizarea să rămână înghețată la același nivel, și pentru anul 2022. În momentul acesta nu există termene clare asumate de guvern, astfel încât să avem un document. Astăzi, când noi vorbim, nu există niciun draft al noii legi a salarizării sau dacă există, el nu a fost prezentat public niciunui partener social.

Ce rezultă mai clar din discuțiile cu Ministerul Muncii este că va fi o lege care se va aplica odată pentru toate categoriile profesionale, pentru toți bugetarii, nu se va mai pune problema etapizării. Din punctul nostru de vedere este un lucru bun. Experiențele anterioare ne-au demonstrat – și în cazul Legii 284/2010 care a fost o lege bună a salarizării unitare, și în cazul Legii 153/2017 – că aplicarea etapizată nu mai funcționează de la un anumit moment.

Dar demersul nu va fi atât de simplu! În mult discutatul Plan Național de Redresare și Reziliență depus de guvern la Bruxelles există prevăzute sume de bani pentru plata unor specialiști externi care să ghideze autoritățile în construcția viitoarei legi a salarizării bugetarilor. Ceea ce înseamnă că după aprobarea PNNR-ului se va face licitație, se vor găsi specialiști, specialiștii se vor plăti… Cel mai devreme probabil în legislatura viitoare, adică în ianuarie 2022, proiectul de lege va fi depus în Parlament și-și va urma cursul. In consecință, aplicarea ei va începe, cel mai aproape, în anul 2023!

Intertitlu: Sanitas solicită autorităților mai multe corecții majore la actuala lege a salarizării

Reporter: Dacă există riscul acestei tergiversări a noii legi a salarizării, rămâne în continuare aplicată actuala lege în vigoare. Aveți corecții de făcut la aceste lege?

Dl. Iulian Pope: Desigur, de la momentul intrării în vigoare a Legii 153/2017 și până acum, noi, Sanitas, am identificat cel puțin șase probleme majore.

Una dintre ele ar fi corecția a ceea ce înseamnă salariul de bază, atât pentru funcții de conducere cât și pentru funcții de execuție. În ierarhia stabilită de Legea 153/2017 asistentul medical este principalul dezavantajat în ceea ce privește salariul de bază, mai ales după corecțiile care au apărut în anul 2020. El este poziționat în grilă mult prea departe de medic și mult prea aproape de infirmier. La solicitarea Sanitas, Parlamentul a reușit, în 2020, unele corecții la salariul de bază pentru categoriile profesionale biolog, biochimist, psiholog, pentru asistent social, ceea ce a fost un lucru bun. Pe actuala lege ne propunem, la punctul ăsta, să creștem salariul de încadrare și pentru asistentul medical, astfel încât să fie raportat la importanța muncii și comparabil cu al funcțiilor cu același nivel de studii!

Referitor la funcțiile de conducere, trebuie clarificată salarizarea directorului de îngrijiri și a directorului financiar – contabil care astăzi câștigă foarte puțin raportat la salariile din sănătate. De asemenea, trebuie clarificată situația salarizării managerilor de spital, pentru că în prezent există o condiționare de nivelul salariului directorului medical, ceea ce nu-i normal. Toți managerii spitalelor de același grad ar trebui să aibă același nivel de salarizare, și nu în funcție de directorul medical.

A doua problemă este celebrul articol 39 din Legea 153/2017 referitor la salariul de bază pentru debutanți, în cazul funcțiilor care nu sunt salarizate la nivelul anului 2022; mă refer aici la personalul tehnico-administrativ și de deservire, la infirmieri, la brancardieri. În acest moment, aplicarea etapizată a legii ne conduce la o situație aberantă: debutanții în aceste funcții vor avea venituri mai mari decât colegii lor care lucrează chiar de 20 de ani în spitale!

Intertitlu: Toate categoriile profesionale care lucrează în același sistem trebuie introduse în aceeași anexă de salarizare

Dl. Iulian Pope: O a treia problemă, foarte importantă pentru noi – pe care o solicităm încă de la apariția Legii 153 –  este introducerea tuturor categoriilor profesionale din sistem pe aceeași anexă de salarizare. Să fiu mai exact, vorbesc de personalul TESA și de personalul de deservire – muncitori calificați și necalificați. În opinia noastră, acest lucru trebuie să se întâmple în viitorarea lege și avem promisiunea Ministerului Muncii că toate categoriile profesionale vor fi salarizate pe aceeași anexă, ceea ce e un lucru bun pentru noi.

A patra problemă este raportarea tuturor sporurilor la salariul aflat în plată, pentru toată lumea:  sporul de continuitate, gărzile, inclusiv gărzile pentru medici etc. Tot referitor la sporuri, în acest moment ne aflăm într-o situație  ciudată pentru medici și asistenți. Sporul pentru condiții de muncă se raportează la salariul aflat în plată; în schimb, pentru celelalte categorii profesionale, sporul se raportează la salariul din ianuarie 2018, ceea ce creează un dezechilibru foarte mare. Sunt situații unde nu se mai respectă nici măcar minimum prevăzut în hotărârea de guvern care stabilește sporurile!

Această problemă este legată de o alta, la fel de gravă în opinia Sanitas, cea a binecunocutului articol 25 din Legea salarizării unitare. Odată cu aplicarea lui, am constatat că acest articol care limitează sporurile și indemnizațiile la 30% din suma salariilor de bază pentru fiecare ordonator de credite, ne-a adus în situația nedreaptă ca angajații din spitalele mari, subordonate Ministerului Sănătății, să nu poată primi sporurile decât la nivel minim. Ca exemplu, angajații din spitale mari precum Floreasca sau Institutul Fundeni au un nivel al sporurilor mult mai mic decât angajații de la spitalele orășenești. Ori, lucrul ăsta trebuie neapărat să se schimbe! În opinia noastră, ar trebui ca sporurile din Sănătate să fie exceptate de la acest plafon, astfel încât să se acorde uniform și corect pentru toți salariații care-și desfășoară activitatea în aceleași condiții de muncă.

Și nu în ultimul rând, solicităm soluționarea problemei salarizării în cazul medicilor care sunt încadrați în unitățile sanitare cu integrare clinică, adică cei care lucrează în învățământul medical superior și au, în același timp, o jumătate de normă în spital. Dar asta nu înseamnă că ei au pacienți mai puțini sau că lucrează doar 3 ore și jumătate! Situația lor a fost reglementată în anul 2020, dar actualul guvern a suspendat aplicarea legii și oamenii ăștia au rămas cu salarii foarte mici comparativ cu activitatea pe care o desfășoară.

Reporter: Ce se întâmplă dacă, în continuare, Ministerul Sănătății evită sau doar mimează dialogul cu sindicatele?

Dl. Iulian Pope: Noi considerăm că doamna ministru înțelege că va trebui să intre în normalitatea dialogului social, mai ales că sunt foarte multe teme de discutat cu Ministerul Sănătății, nu doar salarizarea. Există și soluții sindicale de protest, dar este mult mai eficient să nu ajungem în acel punct, căci discuțiile pe fondul pichetărilor sau al mitingurilor nu sunt întotdeauna cele mai productive. Noi rămânem o organizație deschisă la dialog, însă lipsa acestuia nu rezolvă problemele ci, dimpotrivă, le acutizează!

(A consemnat Luminița Ciocan)