La 1 septembrie 2020 a intrat în vigoare noul Contract Colectiv de Muncă (CCM) la nivel de grup de unități aflate în administrarea/subordinea ASSMB. Este al treilea document de acest fel, încheiat de Uniunea Sindicală Sanitas București, după cele semnate în 2011 și 2017.

”Semnarea noului Contract Colectiv de Muncă reconfirmă angajamentul Primăriei Capitalei, prin ASSMB, de a asigura un cadru legal actualizat și condiții optime de desfășurare a activității pentru personalul medical, cel auxiliar și TESA din ce 19 spitale bucureștene aflate în administrare, precum și din celelalte structuri ale ASSMB. Este un document foarte important, care aduce drepturile și îndatoririle salariaților în acord cu ultimele prevederi legale”, declara la momentul semnării Vasile Apostol, directorul general al ASSMB.

De ce este important un CCM? Pentru că este un instrument legal prin care se asigură relații echitabile de muncă pentru toți angajații dintr-o organizație, indiferent de tipul acesteia. Este, practic, un contract care, odată negociat și semnat, nu mai permite ca un angajat să fie tratatat cu altă ”unitate de măsură” față de un altul care ocupă același tip de loc de muncă, în aceleași condiții, are atribuții similare și îndeplinește aceleași condiții de pregătire profesională, experiență, etc.

Sunt o mulțime de angajatori care argumentează că, atât timp cât există Codul muncii și contractele individuale de muncă, cele colective sunt inutile.

Nu este așa… Chiar dacă există o legislație generală a muncii, aplicarea acesteia prin intermediul unor CCM, completate apoi de cele individuale are elemente specifice pentru fiecare sector de activitate in parte. Există diferențe și între grupuri de angajatori sau chiar de la o unitate angajatoare la alta. De aceea, contractul colective de muncă nu este un document inutil ci mai degrabă un ”filtru de protecție” suplimentar în relația angajator – angajat.

Este adevărat că, în cazul angajaților din instituții finanțate din fonduri publice, prin contractele colective de muncă nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani și în natură, altele decât cele prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal. În cazul personalului angajat în instituțiile publice de sănătate, există o legislație distinctă în ceea ce privește salarizarea – Legea-cadru nr. 153/2017 și toate celelalte acte normative conexe. În acest caz, CCM-ul va conține orice alte prevederi referitoare la relația de muncă angajator – angajat, mai puțin salarizarea: încheierea, derularea și încetarea contractelor individuale de muncă, timpul de muncă, timpul de odihnă (concedii, zile libere etc.), măsuri de sănătate și securitate la locul de muncă, măsuri de protecție socială, formarea profesională etc.