După mai bine de cinci luni de ”tăcere instituțională”, la presiunile repetate ale Sanitas și ale organizațiilor sindicale europene unde suntem afiliați, Ministerul Sănătății a reluat dialogul cu partenerii sociali. În întâlnirile Comisiei de dialog social, reprezentanții Sanitas au pus pe ordinea de zi următoarele subiecte:

1. Identificarea și punerea la dispoziția unităților sanitare a sursei de finanțare pentru plata sporului de până la 30% personalului medical și auxiliar, prevăzut de Legea 56/2020 și reglementat prin Ordinul MS 1070/2020, astfel încât toți salariații care se încadrează în prevederile legale să poată beneficia de acest drept.
2. Finalizarea tuturor demersurilor necesare aplicării Legii 82/2020, astfel încât toți salariații aflați în prima linie a luptei pandemice, prevăzuți în documentul legislativ, să poată beneficia de stimulentul de 2500 de lei reglementat de lege atât în cazul pacienților COVID-19 confirmați pozitiv cât și suspecți. Reprezentantul CNAS prezent la discuții a confirmat că autoritățile caută surse alternative de finanțare, inclusiv accesarea unui nou proiect cu finanțare europeană.
3. Emiterea de către Ministerul Sănătății a unui document intern (circulară) pentru reglementarea suplimentară a condițiilor de detașare a personalului medical și auxiliar, în perioada pandemiei, astfel încât să se evite orice fel de nereguli și neclarități!

Comisia Europeană: Prevenirea expunerii angajaților din sănătate la medicamente periculoase trebuie să fie prioritară!

Răzvan Gae, vicepreședinte Sanitas și președinte al Constituantei EPSU din Europa de Sud-Est, a participat la un webinar organizat de Comisia Europeană, referitor la protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la medicamente periculoase, inclusiv citotoxice.

Pe durata webinar-ului, vicepreședintele SANITAS a subliniat câteva puncte esențiale referitoare la aplicarea Directivei 2004/37/CE pe teritoriul Romăniei.

Un singur circuit dintr-un singur spital din România funcționează conform normelor europene privind manipularea medicamentelor citotoxice, în rest, circuitele sunt improprii! Aceasta duce la creșterea riscului expunerii personalului medical la efectele nocive ale administrării medicamentelor citotoxice și manipularii unor substanțe cu efect cancerigen, mutagen sau repotoxic, mai ales pentru personalul medical din secțiile și compartimentele cu profil oncologic și de îngrijiri paliative, farmacii care eliberează substanțe precum cele amintite mai sus dar și personalul medical din medicina legală și anatomie patologică.

Interesul autorităților europene pentru acest subiect este unul prioritar, având în vedere că în fiecare an, peste 12,7 milioane de angajați din sistemul sanitar din Europa sunt potențial expuși la medicamente periculoase cancerigene, mutagene și reprotoxice. Studiile arată că lucrătorii din spitale, care au contact cu medicamente citotoxice, sunt de trei ori mai predispusi să dezvolte malignitate de grad 1 și 2, iar femeile expuse la medicamente citotoxice sunt de două ori mai predispuse să sufere un avort spontan. Studiile au demonstrat o legătură clară între mediul de muncă și diferite forme de cancer. Însă, în condițiile în care cancerul evoluează adesea în zeci de ani până apare, spre exemplu un caz de leucemie sau de cancer la sân diagnosticate astăzi la un medic, un farmacist sau o asistentă medicală ar putea fi produsul expunerilor la locul de muncă încă din anii ’90.

În ceea ce privește cadrul legislativ european, Directiva 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă este singura de acest fel care poate proteja angajații împotriva expunerii profesionale la medicamente periculoase. De la adoptarea ei în anul 2004, Directiva a fost revizuită și completată de trei ori. Modificările din iunie 2019 recunosc și prioritizează pentru prima dată importanța specifică a protejării lucrătorilor și a pacienților care sunt expuși la astfel de medicamente prin activităţi care implică: prepararea, administrarea sau eliminarea medicamentelor periculoase, inclusiv medicamente citotoxice; servicii legate de curățare, transport, spălătorie sau eliminarea deșeurilor de droguri periculoase sau a materialelor contaminate cu astfel de medicamente; sau îngrijire personală pentru pacienții tratați cu medicamente periculoase.

Comisia Europeană lucrează, în prezent, la o nouă revizuire a Directivei 37, în baza unui studiu și o consultare a partenerilor sociali care trebuie finalizate în acest an. Obiectivul este extinderea listei de medicamente periculoase, incluzându-le și pe cele citotoxice, precum și suplimentarea măsurilor de prevenire a expunerii profesionale a lucrătorilor din domeniul sănătății prin reducerea contaminării.

Pentru a preveni expunerea profesională, instituțiile medicale sunt obligate să efectueze evaluări ale riscurilor. Medicamentele periculoase trebuie fabricate și utilizate într-un sistem tehnologic închis, așa cum este definit de Directiva 37/2004, ceea ce în contextul celor mai bune practici și orientări medicale existente în Europa înseamnă că încăperile sterile utilizate la prepararea medicamentelor periculoase, de obicei în farmaciile spitalicești, trebuie să fie echipate fie cu un cabinet de securitate biologică (BSC), fie cu un izolator aseptic (AI) și cu dispozitive închise de transfer de medicamente (CSTD), aşa cum sunt definite de Institutul Național pentru Securitate și Sănătate în Muncă (NIOSH 2004).