Noi continuăm să muncim. Dar dacă decidem să ne oprim? Greva japoneză a membrilor Sanitas, de Ziua Mondială pentru Muncă Decentă
Grevă japoneză a membrilor Sanitas, de Ziua Mondială pentru Muncă Decentă
Începând cu 7 octombrie 2020, timp de mai bine de o săptămână, membrii Sanitas din instituțiile publice de sănătate și asistență socială din București, alături de cei din celelalte județe ale țării, au declanșat greva japoneză.
”Nu întrerupem activitatea la locurile noastre de muncă, pentru că suntem conștienți de rolul esențial pe care îl avem în asigurarea prevenției, tratamentului și îngrijirii populației acestei țări. Tragem, însă, un semnal de alarmă asupra faptului că salariații din cele două domenii lucrează de peste șase luni în condiții de epuizare fizică și psihică, sunt cei mai expuși contaminării cu coronavirusul SARS-Cov-2, 1 din 25 de nou infectați fiind din rândul personalului medical sau auxiliar iar următoarele luni vor fi din ce în ce mai dificile! Ritmul de infectare intracomunitară crește, pacienții vor fi din ce în ce mai mulți, instituțiile medicale și de asistență socială sunt din ce în ce mai aglomerate, apropiindu-ne periculos de mult de blocarea sistemului de sănătate și asistență socială”, se arată în comunicatul de presă al federației.
Ce ne aduce în situația de a protesta? Sunt o mulțime de cauze care, cumulate, îi fac pe angajații din cele două domenii să arate autorităților că s-au săturat de promisiuni neonorate, de reglementări haotice și discriminatorii și de decizii luate în defavoarea celor care, de mai bine de zece luni se află în linia întâi a luptei împotriva SARS-Cov-2. Reproșăm autorităților centrale și locale următoarele:
- legislația specifică relațiilor de muncă este aplicată incomplet și discriminatoriu;
- sunt situații în care cadrul legal este atât de incoerent formulat încât lasă loc la interpretări eronate care conduc, inevitabil, la decizii manageriale incorecte, chiar aberante;
- posturile în instituțiile publice sunt blocate, personalul este insuficient exact în secțiile unde presiunea pandemiei este cea mai mare.
- în multe instituții din sănătate și asistență socială, așa-zisele recompense financiare pentru munca depusă în perioada stării de urgență se ridică la sume derizorii de 30 – 80 lei pe lună!
- Atât în perioada de urgență cât și în cea de alertă au fost emise reglementări care, în lipsa precizării clare a surselor de finanțare, nu pot fi puse în practică.
Cerem respectarea tuturor drepturilor legale pentru membrii noștri de sindicat: cele de natură salarială, cele de protecție la locul de muncă, cele de repaus pentru recuperarea capacității de muncă, cele care să elimine orice discriminare între categoriile de salariați din același tip de unități și cu același tip de activitate!
Salariații din sănătate, asistență socială, direcțiile de sănătate publică, unitățile de asistență medico-socială, serviciile de ambulanță, medicina școlară și-au început protestul sub semnul cuvântului ”DECENT”, fără întreruperea activității, pentru a nu pune în niciun fel în pericol pacienții, așteptându-se ca autoritățile române să îi trateze cu aceeași DECENȚĂ și să înțeleagă că TREBUIE SĂ RESPECTE LEGEA!
Am ales ziua de 7 octombrie pentru declanșarea grevei japoneze tocmai pentru că această dată este declarată Ziua Mondială pentru Muncă Decentă. Organizația Internațională a Muncii recomandă guvernelor lumii să adopte măsuri care să asigure munca decentă, o condiţie esenţială pentru reducerea sărăciei şi o dezvoltare durabilă şi echitabilă. Conceptul presupune remuneraţie corectă, securitate în timpul serviciului, oportunităţi de dezvoltare profesională, libertate de exprimare, participare activă în luarea de decizii şi – nu în ultimul rând – egalitate de şanse între bărbaţi şi femei. Câte dintre acestea sunt respectate în Sănătatea publică și în Asistența socială din România?
