Nr. 25 / În domeniul nostru, anonimatul exprimat printr-un cod de bare și o grupă sanguină reprezintă un bun demers civic salvator de vieți

INTERVIU CU DOAMNA VIOLETA CARMEN OANCEA, DIRECTOR GENERAL AL INSTITUTULUI NAȚIONAL DE HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ ” PROF. DR. C. T. NICOLAU”

Reporter: Conform legii, I.N.H.T.  este coordonatorul activității de transfuzie sanguină din România. Care este, mai exact, rolul institutului în sistemul național de transfuzie sanguină?

Dna. Carmen Oancea: Misiunea noastră, ca institut, este structurată pe trei mari obiective: conducerea, organizarea şi coordonarea activităţii de transfuzie sanguină, cercetarea ştiinţifică medicală în domeniul transfuziei sanguine şi învăţământul medical de specialitate în domeniu. De aici, din institut, se organizează, se îndrumă și  se monitorizează tot sistemul național de transfuzie sanguină, adică tot ceea ce presupune asigurarea cu sânge și componente sanguine de origine umană, în condiții de înaltă calitate și siguranță și, bineînțeles, în cantitate suficientă, corespunzătoare solicitărilor. Aici se face prognoza privind necesarul anual de sânge și componente sanguine, aici se stabilesc Nomenclatorul de componente sanguine, precum și regulamentele de funcționare a tuturor compartimentelor transfuziei sanguine.

Institutul organizează și efectuează controlul de calitate la nivelul centrelor de transfuzie sanguină din întreaga țară (CTS-uri) și a laboratoarelor de specialitate. Tot institutul este cel care face toate demersurile pentru utilarea și dotarea CTS-urilor cu tot ceea ce înseamnă aparatură și echipamente specifice, la standarde internaționale.

În același timp, în cadrul institutului se desfășoară activități de cercetare științifică și aplicată în domeniul medicinei transfuzionale, dar și și activități de învățământ de specialitate, bineînțeles  împreună cu unitățile de transfuzie subordonate.

Reporter: În spațiul public apar, aproape permanent, mesaje legate de nevoia de sânge și de importanța donării. Cine dezvoltă aceste campanii de informare?

Dna. Carmen Oancea: Activitatea de promovare a donării voluntare și neremunerate de sânge este una dintre cele mai importante pe care le desfășoară institutul, pentru că important este nu numai să convingem donatorii noi, dar trebuie să-i și menținem pe cei deja recrutați în vederea acoperirii necesarului de sânge și de componente sanguine. Campaniile noastre nu sunt numai de informare a publicului potențial donator, ci mai ales de conștientizare a faptului că nevoia de sânge este una permanentă. ”Donează sânge, salvează o viață!” nu e un simplu slogan ci o realitate! Oamenii trebuie să înțeleagă că donarea de sânge este un comportament social corect și firesc, că spitalele au nevoie de sânge în fiecare zi, nu numai în cazul unor tragedii precum Clubul Colectiv sau accidentele cu victime multiple, iar noi suntem capabili să asigurăm un grad maxim de securitate a actului transfuzional. Trebuie să specific și că aceste acțiuni de promovare a donării benevole sunt derulate nu numai de către I.N.H.T., ci și de fiecare centru de transfuzie din țară.

Apreciez foarte mult implicarea colegilor mei și vreau să folosesc oportunitatea pe care mi-o oferă acest interviu pentru a transmite un mesaj de mulțumire tuturor cadrelor medicale angajate în centrele de transfuzie sanguină din întreaga țară pentru profesionalismul și căldura cu care își întâmpină donatorii. Sunt cele care fac ca cei care au donat prima oară să devină donatori fidelizați, orice alt efort, inclusiv de promovare ar fi inutil dacă relația donator-cadru medical nu ar funcționa. Le sunt recunoscătoare și cadrelor medicale din celelalte unități de profil care sprijină și promovează activitatea noastră, înțelegând că funcționăm ca un întreg, aspect ce s-a putut observa în special de-a lungul crizei Covid 19.

Am multor oameni să le mulțumesc, dar v-aș ocupa întreaga revistă. În domeniul nostru, anonimatul exprimat printr-un cod de bare și o grupă sanguină reprezintă un bun demers civic salvator de vieți. Pe fiecare în parte îi rog să primească aprecierile și recunoștința mea.

În perioada crizei COVID-19, I.N.H.T.  a început recoltarea plasmei convalescente Covid-19

Reporter: De mai bine de un an și jumătate traversăm o criză pandemică și, după toate datele, este departe de a se fi terminat. Cum a afectat pandemia de COVID-19 activitatea insitutului și a centrelor de transfuzie?

Dna. Carmen Oancea: Provocarea întregului sistem de transfuzie odată cu criza generată de pandemia Covid-19 a constat în primul rând în aplicarea cu maximă rigurozitate a măsurilor de prevenție implementate de la debutul crizei sanitare. Având în vedere faptul că această activitate respectiv, recoltarea de sânge și componente sanguine se realizează, exclusiv în sistemul de transfuzie, esențial a fost să rămânem în „picioare”. Vă dați seama ce s-ar fi întâmplat cu spitalele, care și așa au funcționat în regim de criză sanitară, de ”suprasarcină”, dacă ar fi apărut și o problemă legată de sânge!

În toată această perioadă, institutul a monitorizat cu regularitate (zilnic, săptămânal, lunar) activitatea CTS-urilor privind numărul de donatori, producția și stocurile de componente sanguine. Am instituit o formă de comunicare permanentă cu întreaga rețea de transfuzie sanguină, organizând teleconferințe săptămânale.

Apoi ne-am implicat în mod activ în testarea PPC Covid-19 și, ceea ce este foarte important, mobilizarea întregului  personal din sistemul de transfuzie a făcut posibilă demararea unei noi activități – recoltare prin procedură de plasmafereză a plasmei convalescente Covid-19. Centrele de Transfuzie Sanguină din țară și-au unit eforturile și au reușit să asigure solicitările spitalelor, participând la efortul lor în salvarea pacienților  infectați cu SARS-Cov 2.

Ca să putem răspunde la toate solicitările de componente sanguine și de PPC convalescentă COVID 19, pe perioada crizei sanitare centrele de transfuzie sanguină și-au prelungit programul, desfășurându-și activitatea și în ultima sâmbătă a fiecărei luni. Această acțiune a fost posibilă doar cu efortul și dedicarea întregului personal. În plus, pentru a crește capacitatea de prelucrare și de stocare, am dotat laboratoarele implicate în testarea SARS-CoV-2 cu tot ceea ce era necesar pentru testele suplimentare pentru acest tip de plasmă și am achiziționat, chiar am suplimentat spații și echipamente frigorifice (congelatoare).

Ori, toate aceste eforturi de dotare presupun alocarea unor resurse financiare importante. Pentru a face față, am reușit să accesăm și un grant european pentru dotarea a patru centre de transfuzie sanguină cu echipament de plasmafereză și consumabile. Proiectul este în derulare, în prezent.

Reporter: Ce este, mai exact, această plasmă convalescentă Covid-19 pe care o colectați?

Dna. Carmen Oancea: Când o persoană este infectată cu un virus precum SARS-CoV-2, sistemul său imunitar creează anticorpi pentru a-l putea anihila. Acești anticorpi se găsesc în plasmă. Plasma cu acești anticorpi care combat infecțiile se numește „plasmă convalescentă”. În urma donării de sânge, această plasmă bogată în anticorpi poate fi colectată de la o persoană recuperată după trecerea prin boală, apoi transfuzată la un bolnav care încă luptă cu virusul. Practic, transfuzia oferă un impuls sistemului imunitar al bolnavului și poate ajuta la accelerarea procesului de recuperare. Tratamentul cu plasmă convalescentă nu este o descoperire facută acum, odată cu criza COVID-19, a fost folosit în timpul epidemiilor de diferite boli infecțioase iar acum, situația sanitară gravă pe care o traversăm a făcut ca acesta să fie văzut ca o variantă de tratament anti-COVID.

Pe scurt, procesul de colectare de plasmă convalescentă Covid-19 este următorul: o persoană vindecată de Covid-19 donează plasmă; plasma colectată este mai întâi testată, apoi depozitată și transportată la spital; pacientul este tratat cu plasmă; la rândul său, pacientul vindecat poate deveni și el donator.

Sistemul național de transfuzie sanguină trebuie tratat ca o prioritate strategică

Reporter: În calitate de director general al I.N.H.T. , ce proiecte aveți pentru dezvoltarea institutului și a rețelei de transfuzie sanguină?

Dna. Carmen Oancea: Proiecte sunt multe, o parte dintre acestea sunt deja începute și trebuie să le ducem la bun sfârșit. Am menționat că avem în derulare acel grant obținut de la Uniunea Europeană pentru achiziția de echipamente de plasmafereză și consumabilele aferente, pe care îl vom finaliza. Trebuie să continuăm procedurile de achiziție de echipamente la standarde internaționale pentru dotarea CTS-urilor. Și bineînțeles, întreaga echipă de conducere a institutului ne-am propus să continuăm să accesăm  fonduri europene pentru modernizarea sistemului de transfuzie sanguină.

Și pentru că dezvoltarea acestui sistem nu se poate realiza fără o resursă umană suficientă și bine pregătită, facem toate demersurile pentru completarea necesarului de personal. In paralel este absolut necesară demararea unui proces amplu de reorganizare a sistemului de transfuzie sanguină, proces care vine ”la pachet” cu revizuirea întregii legislații din domeniu. Avem elaborate propuneri în acest sens și ele trebuie analizate și susținute de instituțiile decidente, dacă vrem să avem în România un sistem funcțional la standarde europene și eficient pe termen lung. Criza COVID-19 ne-a demonstrat încă odată, dacă mai era cazul, că sistemul de transfuzie sanguină, în ansamblul său, este o prioritate strategică nu numai sanitară, ci și de siguranță națională și trebuie tratat ca atare!

Bineînțeles, proiectele de dezvoltare a institutului se referă și la intensificarea activității de învățământ și educație medicală continuă, precum și la promovarea cercetării științifice în domeniul medicinei transfuzionale, conform cu temele și tendințele actuale.

Reporter: Referitor la resursa umană din institut, mulți dintre angajați sunt membri Sanitas. Cum colaborați cu organizația sindicală?

Dna. Carmen Oancea: Dincolo de comunicarea curentă pe subiecte care privesc relațiile de muncă, colaborarea echipei de conducere a I.N.H.T. cu Sanitas s-a concretizat în câteva direcții importante de lucru. Un ajutor real este promovarea importanței actului de donare în spitale și a siguranței sistemului de transfuzie din România, prin distribuirea de afișe în unitățile sanitare și urmărirea transmiterii informației prin intermediul membrilor de sindicat. Această acțiune a continuat într-un mod remarcabil și pe perioada Covid-19, atrăgând în mod deosebit atenția asupra reacțiilor rapide pe care membrii de sindicat le-au avut prin îndrumarea pacienților Covid 19 vindecați către centrele de transfuzie, existând în acest sens niște carduri personalizate.

Există o colaborare, spun eu, foarte corectă și constantă cu organizația Sanitas din institut, precum și cu Uniunea Sanitas București, bazată, așa cum este și normal, pe dialog și pe înțelegerea nevoilor și problemelor angajaților.

(A consemnat Luminița Ciocan)