Nr. 26 / Interviu cu Domnul Prof. Univ. Dr. Cristian Curcă, Director General al Institutului Național de Medicină Legală ”Mina Minovici”

INTERVIU CU DOMNUL PROF. UNIV. DR. CRISTIAN CURCĂ, DIRECTOR GENERAL AL INSTITUTULUI NAȚIONAL DE MEDICINĂ LEGALĂ ”MINA MINOVICI”

Institutul Național de Medicină Legală ”Mina Minovici” este o instituție publică esențială a statului care, cu atât mai mult în perioadă de criză sanitară, ar trebui să aibă un cuvânt greu de spus. Și totuși despre INML se vorbește destul de puțin în spațiul public, de cele mai multe ori atunci când este vorba despre expertize în cazul unor crime precum cea de la Caracal sau accidente rutiere în care trebuie să se constate starea în care se aflau protagoniștii. Însă activitatea institutului este cu mult mai complexă decât pare la prima vedere.

Reporter:  Cu ce se ocupă, care sunt principalele activități pe care le desfășoară Institutul Național de Medicină Legală ”Mina Minovici”?

Prof.univ.dr. Cristian Curcă: Activitatea de medicină legală în Institutul ”Mina Minovici”, ca de altfel și în celelalte institute cu profil similar din țară, este o activitate desfășurată pe câteva paliere. Un palier este cel al activității medicale, pentru că noi suntem, cel puțin în țara noastră, medici legiști. Și aici avem obiective și scopuri precise în verificarea activității medico-sanitare, atât în scop preventiv, profilactic, cât și pentru a lămuri cauzele medicale ale decesului.

Lămurirea cauzelor medicale ale decesului permite aflarea diagnosticului de moarte și aceasta folosește apoi în spitale, în clinici, atât pentru medici pentru ca aceștia să-și corecteze sau să-și îmbunătățească activitatea pe care o desfășoară, cât și pentru dezvoltarea unor proiecte de cercetare la o scară mai mare, care pot contribui la rezolvarea unor probleme medicale care determină mortalitate și morbiditate crescută.

Un alt palier foarte important este cel legat de justiție. Pentru că autopsiile medico-legale pe care le efectuăm, dar și examinarea persoanelor în viață în cazuri de vătămări corporale sau de abuz sexual, folosesc instanțelor pentru lămurirea unor cauze și pentru aflarea adevărului, fie că este vorba de apărarea unor oameni, fie că este vorba de aducerea în responsabilitate a celor care au înfăptuit acte antisociale. Codul de procedură penală prevede că opiniile și concluziile medico-legale sunt obligatorii în soluționarea unor cauze juridice și devin probatorii și în baza lor se întemeiază hotărârile judecătorilor. Și nu în ultimul rând, medicina legală face cercetare științifică și formare profesională. În institut se formează generații de medici și de specialiști în acest domeniu.

Intertitlu: Institutele medico-legale sunt instituții publice care trebuie să se afle în slujba cetățeanului

Reporter:  Tot aici se fac și expertize pentru aflarea identității persoanelor decedate?

Prof.univ.dr. Cristian Curcă: Da, este un domeniu special și totodată unul dintre obiectivele majore ale examinării persoanei decedate atunci când nu se știe identitatea ei. De pildă în urma unui act terorist sau a unei crime îngrozitoare, cum a fost cazul Caracal, ori în urma unui dezastru natural, este extrem de important să poți să redai familiei persoana dispărută. Chiar dacă demersurile noastre nu o vor aduce la viață, dar dăm posibilitatea aparținătorilor să știe ce s-a întâmplat cu persoana respectivă. să poată să-i pună o lumânare și să o pomenească, ceea ce e un lucru extraordinar de important.

Societatea este datoare să facă asta pentru fiecare dintre cetățenii ei și, în toată lumea, societatea apelează la medicina legală pentru descoperirea identității persoanei. Acest lucru se face prin examen antropologic medico-legal a resturilor umane – dacă numai astfel de resturi mai există, sau prin examen de laborator, pe grupe de sânge sau prin analiza amprentei genetice. De curând, există și posibilitatea studiului izotopilor stabili din fragmentele umane descoperite, examinare complexă care permite cunoașterea unor detalii precum dieta, apa pe care a consumat-o persoana respectivă – dacă era vegetarian sau nu, după azotul și carbonul pe care le-a consumat se poate afla în ce zonă a locuit, se poate realiza o geolocație a acestei persoane și toate acestea pot conduce la identificarea persoanelor. Toate acestea sunt rezultatele cercetărilor din medicina legală.

Reporter:  Câte institute medico-legale sunt în țară?

Prof.univ.dr. Cristian Curcă: În prezent sunt șase, primul înființat fiind cel din București, în 1892, la inițiativa profesorului Mina Minovici. Ulterior a fost creat la Cluj, în 1919, un al doilea institut de medicină legală și apoi la Iași. După 1946 sunt înființate și celelalte institute de medicină legală la   Craiova, Tg. Mureș și Cluj Napoca. În 1985, clădirea institutului din București este demolată, cea de acum fiind construită și dată în utilizare în 1989, cu puțin înainte de Revoluție.

Noi, românii avem o tradiție remarcabilă în domeniul medicinei legale, căci institutul creat de profesorul Minovici este primul de acest fel din lume, iar ideea sa a fost cu adevărat revoluționară: instituția de medicină legală trebuie să fie o instituție publică în slujba cetățeanului, astfel încât acesta să nu fie nevoit să își plătească un expert medico-legal pe care sau cu care să poată să vină în justiție pentru a proba adevărul științific, ci acesta să-i fie pus la dispoziție de către stat. Bineînțeles că astăzi toate țările lumii au cel puțin o componentă a activității lor de medicină legală care este publică. Asta nu exclude existența experților independenți de medicină legală pe care oamenii și-i pot angaja, ca pe un avocat. Dar instituția publică este accesibilă fiecărui cetățean, ceea ce este foarte important. Așa a rămas de 130 de ani, de când a fost fondată de Mina Minovici.

Reporter:  Există și la noi în țară practica acestor experți independenți?

Prof.univ.dr. Cristian Curcă: Da, există și la noi în țară experți independenți din anul 2000, de când a fost construită o legislație specifică activității de medicină legală care include această prevedere.

Intertitlu: Numai în anul 2020, în țară s-au efectuat în jur de 150 de autopsii în cazuri Covid

Reporter:  Le începutul crizei sanitare a circulat intens o informație conform căreia nu s-au făcut autopsii în cazul decedaților de Covid, ceea ce a alimentat destul de mult teoriile conspiraționiste. Se fac autopsii de acest fel la IML?

Prof.univ.dr. Cristian Curcă: Sunt total neadevărate aprecierile apărute în în mass-media în 2020, conform cărora nu s-au făcut autopsii în cazurile Covid în țară. Nu știu de ce au apărut și de ce s-au menținut în spațiul public. S-au făcut autopsii, iar noi am realizat raportări periodice pe care le-am transmis către Ministerul Sănătății, astfel încât să-l informăm cu privire la activitatea noastră și la toate aspectele științifice pe care le-am întâlnit. Mai mult, în 2020, INML a organizat un webinar cu o participare de aproape 400 de persoane, singurul eveniment de acest fel, de patologie medico-legală în Covid care a avut loc în România. Webinarul a avut în final 300 – 350 de pagini cu imagini, poze, date științifice care au fost comunicate Ministerului Sănătății, în care am spus tot ce am găsit în urma autopsiilor și expertizelor realizate la nivel național și la nivel instituțional.

Așadar, în anul 2020 s-au efectuat în țară în jur de 150 de autopsii în cazuri Covid, ceea ce în Europa ne-a situat între țările cu cea mai mare rată de autopsiere medico-legală de acest fel. Iar anul acesta numai până acum (n.n. luna octombrie) sunt peste 500 de autopsii Covid în țară.

În fiecare zi, aproape jumătate dintre autopsiile pe care le efectuăm sunt făcute pentru a stabili sau a verifica diagnosticul de deces în cazuri Covid. Este o perioadă tragică, care aduce foarte multe decese în care instituția medico-legală este solicitată spre a da lămuriri; fie că oamenii au îndoieli că cei decedați au murit în urma infectării cu virusul, fie că au suspiciuni cu privire la îngrijirea medicală, fie că au suspiciuni că s-au îmbolnăvit de Covid în instituțiile medicale. În toate aceste întrebări pe care ei le adresează justiției – și sunt liberi să o facă – se solicită autopsii medico-legale. Prin urmare, medicina legală a participat în acest fel la ceea ce s-a întâmplat și ceea ce se întâmplă în pandemie și este cu adevărat tragic să ajungi să efectuezi uneori autopsii la familii întregi din care nu mai rămâne nimeni.

Reporter:  Ce proiecte aveți pentru dezvoltarea institutului în perioada următoare?

Prof.univ.dr. Cristian Curcă: Dezvoltare, asta îmi doresc să fac. Am fost plăcut impresionat că am făcut o propunere către Ministerul Sănătății chiar în anul în care s-a declanșat criza Covid-19, iar ministerul a acceptat dezvoltarea instituției aprobând o nouă organigramă, mai modernă și mai adaptată nevoilor institutului. Voi continua în acestă direcție pentru că, în urma experienței acestor doi ani de criză, consider că două laturi de dezvoltare sunt foarte importante: una care se referă la un nou laborator de genetică medico-legală și anume un laborator de genetică mitocondrială și al doilea, un tomograf computerizat care să permită efectuarea chiar și de autopsii virtuale, care să completeze autopsiile fizice pe care le realizăm.

Laboratorul de genetică mitocondrială judiciar nu există în România. Motiv pentru care atunci când ADN-ul nuclear nu mai există în resturile umane găsite – precum a fost în cazul Caracal, singura soluție este căutarea judiciară a ADN-ului mitocondrial, evident în mitocondriile celulei. Acest lucru noi nu-l putem face astăzi în România, motiv pentru care în acel caz sau în alte cazuri s-a apelat și se apelează la laboratoare de genetica medico-legală din afara țării, ceea ce nu este normal.

Avem spațiu pentru aceste proiecte de dezvoltare, suntem norocoși față de alte institute de medicină legală din țară sau față de serviciile județene de medicină legală care nu au spații sau au spații improprii pentru activitatea pe care ar trebui să o desfășoare. De exemplu, Serviciul Județean Ilfov nu are spațiu și este nevoit să funcționeze în interiorul instituției noastre, sau precum IML Craiova și IML Târgu Mureș, cărora le lipseste spațiul propriu pentru activitatea de medicină legală. Evident, e o problemă pentru care Ministerul Sănătății caută soluții.

Intertitlu: Toate laboratoarele institutelor de medicină legală din țară trebuie retehnologizate

Reporter:  Care este situația celorlalte institute medico-legale din țară în ceea ce privește dotarea materială?

Prof.univ.dr. Cristian Curcă: Dezvoltarea instituțională a celor șase institute medico-legale și a serviciilor județene de medicină legală nu poate avea loc fără o retehnologizare corespunzătoare,  astfel încât probele, dovezile medico-legale pe care le putem furniza să fie solide, să fie sigure. În cazul institutului nostru, nevoia de retehnologizare este evidentă pentru că și nevoile de probațiune sunt foarte mari. Pe de-o parte, Bucureștiul are 3 milioane și ceva de locuitori, pe de altă parte la noi numărul de cazuri este mult mai mare decât în alte institute. Aproape 40% din activitatea noastră o reprezintă analizele și expertizele la solicitarea justiției, în completarea sau verificarea cazurilor efectuate în restul țării. Ei bine, dacă mă refer numai la laboratarele de toxicologie ca exemplu, ele au fost realizate în perioada 2004 – 2007 printr-un program PHARE și cu co-finanțarea asigurată de statul român. De atunci au trecut 14 – 15 ani, echipamentele noastre sunt în continuare în funcțiune, bineînțeles cu multe probleme, în timp ce numărul de oameni și de cazuri crește, complexitatea cazurilor sporește. Așadar, este vital pentru instituție ca să putem să le retehnologizăm.

Un al doilea lucru pe care trebuie să-l facem este să dezvoltăm colaborări interinstituționale, în așa fel încât analize moderne, care nu se pot efectua în institutul de medicină legală pentru că nu avem specialiștii și echipamentele respective, să le putem efectua în altă parte print-o colaborare între instituții. INML a început deja acest proces de colaborare cu diferite instituții, cu aproximativ cinci ani  în urmă, și îl dezvoltăm în continuare.

Reporter:  Procesul de retehnologizare presupune și existența unui personal calificat să utilizeze echipamentele moderne

Prof.univ.dr. Cristian Curcă: Cu siguranță este nevoie de oameni, de specialiști, avem o problemă de personal și mai ales de personal calificat. Suntem prea puțini. În medicina legală suntem 250 de medici legiști în toată țara. Împreună cu ceilalți colegi cu care lucrăm – biologi, chimiști, medici de alte specialități, asistenți medicali etc., suntem aproape 1000 în toată țara. Asta include cele șase institute de medicină legală din centrele universitare, dar și serviciile județene de medicină legală. E puțin, pentru că activitatea este din ce în ce mai multă, așteptările sunt foarte ridicate din partea societății, societatea așteaptă nu numai o calitate a rezultatului care trebuie să fie fără dubiu, dar în același timp așteaptă și onorarea unor termene. Pentru că în așteptarea rezultatului oamenii stau, justiția stă, toată lumea așteaptă și nu e normal acest lucru. Este o problemă de politică sanitară, normativul e prea redus, prin urmare cred că s-ar putea avea în vedere și o creștere a acestuia.

Intertitlu: Este foarte important ca angajații institutului să se împlinească profesional, să-și înfăptuiască așteptările

Reporter:  Dacă discutăm de personalul din I.N.M.L., cum colaborați cu organizația Sanitas care reprezintă angajații în relațiile de muncă cu conducerea institutului?

Prof.univ.dr. Cristian Curcă: Eu cred că avem o colaborare bună. Instituția pe care sunt onorat să o administrez este o instituție publică de 130 de ani și când am preluat conducerea ei, mi-am asumat și responsabilități față de angajați, pe care trebuie să le împlinesc. Instituția nu înseamnă numai zidurile, deși zidurile sunt importante, s-a simțit foarte bine acest lucru în cei patru ani, 1985 – 1989 când clădirea vechiului institut a fost demolată și, până la ridicarea celei în care ne aflăm acum, angajații erau răspândiți prin morgile spitalelor ca să poată să efectueze autopsii și alte acte medico-legale. Oamenii sunt extraordinar de importanți, ei sunt cei care contribuie la soliditatea instituției.

Gândind așa, relațiile dintre salariați și sindicatul care îi susține, pe de-o parte, și administrația instituției nu pot să fie decât colegiale, să urmărească ambele scopuri: cel al instituției cel al angajaților. Și atunci, să încercăm și unii și alții să punem umărul atât pentru instituție, cât și în același timp și pentru binele omului.

Este foarte important ca oamenii să se împlinească profesional, să-și realizeze așteptările, să vină cu tragere de inimă la locul de muncă. Și în același timp să fie protejați, să nu le fie frică că se pot îmbolnăvi sau că se pot întâmpla cine știe ce lucruri groaznice. Și asta este o preocupare importantă pe care o avem, mai ales în perioada asta de pandemie. Atunci, la începutul ei, toată lumea era speriată și a fost foarte complicat să conving colegii, nu numai medici dar și pe ceilalți, că putem intra în sală și putem autopsia fără riscuri, evident cu respectarea măsurilor de siguranță și de protecție. Pe urmă s-a reintrat în normalitate pentru că activitatea noastră trebuie să continue. Medicina legală este o profesie cu riscuri, motiv pentru care avem și o încadrare într-o grupă specială de muncă, și un program redus de activitate. Și în afara Covidului există riscuri, deci cu atât mai mult în perioada asta suntem foarte atenți la tot ceea ce înseamnă siguranța și securitatea în muncă, dar și în viață, a salariaților.

(A consemnat Luminița Ciocan)